Photomaniacs.ro
Tutoriale » Detalii
Fotografia astronomica si a cerului instelatFotografia astronomica si a cerului instelat

Acest tutorial este dedicat celor care vor sa descopere cateva dintre cele mai spectaculoase genuri fotografice: fotografia cerului instelat, peisajul nocturn la lumina lunii si fotografia astronomica.

Mai intai trebuie facuta o diferentiere intre fotografia astronomica profesionala care se ocupa cu fotografia nebuloaselor, a planetelor sistemului solar, fotografia cerului intunecat, a Soarelui, etc (care se realizeaza cu echipament specializat – monturi speciale) si fotografia astronomica pentru incepatori care se poate realiza cu un DSLR, un trepied stabil si obiective de calitate. In acest tutorial vom pune accent pe al doilea tip descris, iar pentru primul vom enunta doar principiile teoretice pe care le vom dezvolta intr-un viitor articol.

Exemplificarile vor fi facute pe baza imaginilor postate in acest site.


Tehnica fotografierii cerului:
  • Aparatul foto: este indicat sa fie un D-SLR cu bune capabilitati ISO. Aparatele cu senzor fullframe ofera o calitate superioara a imaginii mai ales in cazul expunerii prelungite si pentru acest gen de fotografii permit utilizarea unei game mai largi de obiective.
  • Obiectivul foto: De obicei, in astfel de cadre, este necesar un obiectiv ultra-wide cu diafragma cat mai larga pentru a permite cat mai multa lumina sa ajunga la senzor.
    - Daca utilizati aparate APS-C (senzor crop), gen Canon 7D, Canon 60D, Canon 50D, Canon 40D, Nikon D300, Nikon D7000, Nikon D90, etc., este necesar un obiectiv dedicat acestui format. Printre cele mai bune obiective sunt: Canon 10-22, Tokina 11-16mm f/2.8 AT-X Pro DX si probabil noul obiectiv fix, cu focalizare manuala - Samyang 10 f2.8.
    - Daca utilizati aparate cu senzor fullframe gen Canon 5d Mark II, Canon 5d Mark III, Canon 1ds Mark II, sau III, Canon 6D, Canon 1dX ori Nikon D800, Nikon D700, Nikon D3s, Nikon D4, etc atunci gama de obiective este mai larga dar si mai scumpa: in primul rand recomandam Nikon 12-24 2.8 un obiectiv de exceptie care ofera o calitate a imaginii similara cu cea a obiectivelor fixe, Samyang 14 2.8 (un obiectiv extrem de sharp, cu focalizare manuala), sau Canon 16-35 2.8 II si Canon 14 2.8 II. De asemenea, pe aparatele fullframe chiar si obiective de 24 mm sunt destul de wide si permit un cadru suficient de larg, avand avantajul unei diafragme extrem de mari(Canon 24 1.4 sau un obiectiv mai slab insa cu deschidere larga - Sigma 20mm f/1.8 EX DG).
    - Un alt obiectiv interesant este Canon 15 2.8 fisheye ori Sigma 15mm F2.8 EX DG Diagonal Fisheye care ofera un camp vizual foarte larg si curbeaza imaginea intr-un stil caracteristic.
  • Setarea obiectivului:
    A) Daca folositi un zoom, setati-l la diafragma cea mai larga(deschisa) si puneti focusul pe manual la infinit. Rotiti-l ca sa fie maxim de wide.
    Focusul: este important sa setati focusul la infinit, insa acest lucru nu este mereu simplu.
    Uneori nu este suficient sa pozitionati obiectivul pe linia care indica infinitul, deoarece infinitul nu se afla acolo...da este ciudat, insa aceasta este realitatea. Ca urmare sunt doua variante sigure 100%:
    - fie faceti focalizati pe automat pe o lumina din departare (exemplu: cercul lunii) apoi mutati pe manual pastrand distanta aleasa de obiectiv.
    - fie in timpul zilei puneti obiectivul la maxim de wide, faceti focus pe un obiect foarte departat (care sa semnifice “infinitul”) si retineti unde se afla acul indicator de focus al obiectivului. De obicei este putin inainte sau putin dupa linia care indica infinitul. Retineti acest loc astfel incat sa-l puteti alege in timpul noptii. Un mm in plus sau minus poate distruge imaginea. Recomandam aceasta varianta.


    B) Daca folositi obiectiv fix, setati-l la diafragma maxima (ex. 2.8) si puneti focusul pe infinit.
  • ISO: alegeti un ISO mare (3200, 6400 sau chiar 12800).
  • Modul de fotografiere: mereu imaginile se fac pe modul MANUAL. (Dupa cum am spus, si obiectivul are focusul pe manual). Trageti doar RAW ca sa puteti prelucra ulterior imaginea. Trepiedul trebuie sa fie foarte stabil ! Nu utilizati filtre de polarizare sau neutrale. Doar cel UV este ok.
    Faceti mai multe cadre modificand setarile: ISO si/sau timp expunere.
    Dezactivati optiunea “enable noise reduction”. Daca nu aveti telecomanda setati aparatul sa fotografieze dupa 10 sec, timp in care vibratia cauzata de atingerea butonului declansator are timp sa dispara.
    Daca bate vantul puternic interpuneti-va intre vant si aparat pentru a micsora posibilul efect de trepidatie.
    Trebuie sa va alegeti elemente care sa nu se miste in cadru(cu exceptia stelelor). Spre exemplu nu alegeti in cadru un copac ale carei ramuri se misca in bataia vantului ci mai degraba alegeti un copac fara frunze(eventual uscat) imobil.
    Alegeti nopti fara luna ! Luminozitatea stelelor este estompata de lumina lunii.
  • Timp de expunere: pt. fiecare tip de fotografie vom detalia ce timp este necesar.




Pentru inceput as vrea sa identificam cateva “clisee fotografice nocturne” extrem de spectaculoase.
  1. Fotografia Caii Lactee.
  2. Fotografia miscarii aparente a boltii ceresti in jurul axei de rotatie a Pamantului.
            - miscarea stelelor arata ca niste arce de cerc.
            - miscarea stelelor apare sub forma de cercuri.
  3. Fotografia planetelor din sistemul solar. Meteori, eclipsa de Soare, eclipsa de Luna, apropieri de planete, luna, soarele.


1.Fotografia Caii Lactee sau a stelelor

Calea Lactee este, asa cum stiti, galaxia din care face parte si sistemul nostru solar. Intr-o zona laturalnica a ei se afla si Terra. Una dintre cele mai spectaculoase imagini nocturne vizibile cu ochiul liber pe cerul noptii este imaginea galaxiei noastre. Pentru a o fotografia, mai intai, trebuie s-o identificati. Vizibilitatea ei este minima in mijlocul oraselor sau a locurilor luminate din mai multe motive:poluarea si datorita luminii excesive care difuzeaza prin straturile atmosferice. Ca urmare trebuie sa mergeti in zone retrase, din afara oraselor. Aerul uscat este cel mai propice, sau cel curatat dupa o ploaie rapida. Locurile cele mai indicate sunt: pe platouri montane la inaltime(aici insa exista sansa ca vremea sa se schimbe rapid si cerul sa fie impanzit de nori sau ceata), in desert (daca aveti ocazia), la malul marii sau pe camp.

In general cerul pe timpul iernii este mult mai clar si fascinant decat cel din timpul verii datorita particulelor atmosferice care au o densitate mai scazuta. Aerul rece ajuta atat la obtinerea unui cer mai clar cat si la obtinerea unor imagini cu zgomot mai scazut, insa determina o scadere a timpului de functionare al bateriilor si uneori pune probleme de functionare aparatelor foto.

Stiu ca este dificil sa urcati in zone retrase montane cu intregul echipament foto insa rezultatul merita efortul.

Dupa ce ati identificat pozitia Caii Lactee pe cer (arata ca o mare pata alba dispusa de la un capat la celalalt al cerului, formata din mii de puncte albe luminoase), trebuie sa alegeti cadrul fotografic: nu este necesar doar sa fotografiati galaxia, ci trebuie sa creati un cadru de peisaj in care aveti in mare parte galaxia deasupra iar dedesubt sa fie un lac, ori un obiectiv istoric sau natural(o cetate, ruine, un monolit – gen Sfinx), un cort luminat, etc. Daca alegeti un lac incercati sa “prindeti” si reflexia stelelor in apa.
Alt exemplu interesant este cand pe cer apar nori care se misca in timpul expunerii, sau mai ales cand aveti sansa de a surprinde fulgere.

SFATURI: incadrati astfel incat sa se vada mai mult cer decat pamant. Elementele de pe pamanat sa fie complet incadrate(nu fotografiati jumatate de pom, jumatate de casa). Daca fotografiati cortul, acesta trebuie sa fie luminat din interior cu ajutorul unei lanterne.

Timp expunere: in general timpul este de minim 30 sec. Dar incercati mai multe variante chiar si 1 sau maxim 1.5 minute. Daca alegeti un timp mai mare decat 1.5 min veti observa urma miscarii stelelor (star trails) mult prea evidenta. Pentru timpi mai mari de 30 sec trebuie sa puneti aparatul pe BULB si sa folositi o telecomanda.

Avantajele unui obiectiv wide sunt trei: permite un cadru foarte larg in care sa cuprindeti atat Calea Lactee cat si o reflexie sau alt element care sa completeze peisajul; minimizeaza efectul miscarii stelelor, adica linia lasata in imagine in timpul expunerii prelungite va fi mai mica, mai apropiata de un punct; zona de claritate este mai mare, desi diafragma este larg deschisa.

Fotografii cu Calea Lactee
imagine din Retezat - Lacul Bucura Calea Lactee peste cort - Lacul Bucura Calea Lactee peste cort - Lacul Bucura
Calea Lactee peste cort - Lacul Bucura imagine din Retezat - Lacul Bucura Calea Lactee peste cort - Lacul Bucura
Calea Lactee peste cort - Lacul Bucura



Fotografia cerului instelat

Cort in noapte sub stele Ceahlau - se vad constelatiile Orion si Pleiade Cort sub stele
Cerul in Ceahlau Dolomiti - stele Cerul la -15 grade in Ceahlau
Cerul in Rarau- Pietrele Doamnei in fundal; la limita padurii se obbserva o zona luminoasa-este vorba de un fulger care a luminat norul Fulger in noapte - Pietrele Doamnei - Rarau Ceahlau - Dochia





2. Fotografia miscarii aparente a boltii ceresti in jurul axei de rotatie a Pamantului


A) Daca alegeti sa fotografiati orbitele aparente ale stelelor pe cer care descriu cercuri in jurul axei care trece prin centrul Pamantului si prin Steaua Polara.
B) Daca doriti un peisaj nocturn in care sa apara si sectiuni de arcuri de cerc efectuate de stele pe cer.


A) in acest caz trebuie mai intai sa gasiti Steaua Polara pe cer, cea care indica nordul geografic. Fie aveti o busola si vedeti spre care stea indica, fie o identificati plecand de la Constelatia Carul Mare: mergeti p elinia care uneste ultimile 2 stele din Carul Mare si dupa ce parcurgeti o distanta aparenta de aprox. 5 ori distanta dintre ultimile 2 stele veti gasi in acel punct Steaua Polara.
Trebuie sa alegeti un cadru in care sa apara Steaua Polara undeva in zona superioara a imaginii, cat de cat centrata.


Sunt 2 variante:
Varianta 1: In acest caz ISO-ul nu ar trebui sa depaseasca ISO400, iar timpul de expunere este undeva intre minim 30 minute si chiar 60 sau 120 minute (daca rezista bateria). In acest caz, o baterie nu rezista la mai mult de 1-2 imagini. Deci riscul este mare: fie ceva a fost setat gresit iar la sfarsit imaginea va fi un esec si veti ramane cu bateria golita, fie ati riscat, si la sfarsit cadrul este mai reprezentativ decat multe alte imagini “clasice” cu peisaje. Un alt aspect nedorit in acest caz este stresul pus pe senzor, care, in timp, poate conduce la aparitia unui numar suplimentar de pixeli inactivi; sau pot aparea colturi ale imaginii colorate excesiv datorate supraincalzirii neuniforme a senzorului.
Retezat - stele rotindu-se in jurul Stelei Polare; expunere de 45 minute Buila Vanturarita - Manastirea Patrunsa


Varianta 2: In acest caz folositi un ISO de 800, 1600 sau 3200(in functie de luminozitate) si faceti multe cadre de cate 30 sec, din acelasi loc, nemodificand nicio setare a aparatului sau a obiectivului. Apoi, in procesare veti suprapune cadrele pentru a obtine o singura imagine. Daca folositi aceasta metoda aveti nevoie de o telecomanda programabila care sa poate declansa de “n” ori la intervale stabilite de timp. Cercurile stelelor nu vor mai fi continue ci formate din arcuri de cerc discontinue. Ulterior utilizati un software gen “Startrails application”.
Fagaras - Lacul Capra

B). In acest caz folositi tehnica descrisa mai sus cu cateva exceptii: nu centrati Steaua Polara. Chiar eliminati Steaua Polara din cadru. In plus este indicat sa accelerati viteza unghiulara a stelelor, ca urmare recomandam sa folositi un teleobiectiv in locul unui obiectiv wide. Momentan nu avem exemple de acest tip realizate de noi.



3. Fotografia planetelor din sistemul solar. Meteori, eclipsa de Soare, eclipsa de Luna, apropieri de planete, luna, soarele.

Trebuie spus ca singurele planete din sistemul solar vizibile cu ochiul liber sunt: Mercur, Venus(Luceafarul), Marte, Jupiter si Saturn. Exista cazuri rare cand unele planete trec foarte aproape de Luna, moment in care se pot realiza cadre incredibile in care apare o parte din luna si planeta respectiva ...aproape tangenta la suprafata lunii. Trebuiesc folosite obiective cat mai puternice: Canon 100-400, Canon 500 f4, sau Canon 300 2.8 + 2x. In aceste cazuri merita sa multiplicati focala cu adaptoare de 1.4x sai 2.0x, diafragma mai inchisa (f9, f10, f11) si utilizati un ISO rezonabil. Recomandam aparate cu senzor CROP cu densitate cat mai mare de pixeli (gen Canon 7D sau Nikon D7000).

Luna
Fotografia lunii este fascinanta. Alegeti un aparat cu senzor APS-C (Canon 7D, Nikon D300, D7000, D90, etc), iar in poza finala faceti crop 100 % pe imaginea Lunii. Obiectivul trebuie sa fie cu o focala cat mai mare: minim 200 mm. Recomandat de la 400 mm in sus. Daca aveti, utilizati multiplicator de 1.4 sau 2.0x. Folositi trepied si focalizati pe automat cu punctul central.Luna sa fie dispusa central. In acest fel veti avea o fotografie detaliata a craterelor lunare. Daca fotografiati pe timp de luna plina, imaginea va fi mai cuprinzatoare dar mai “plata”. Daca fotografiati Luna noua sau intermediara, lumina Soarelui ajunge le satelitul Pamantului l aun unghi mai mic, ceea ce produce umbre mai evidente ale craterelor. Din acest motiv fotografia va avea un aspect mai 3D.
Un alt moment optim este fotografia Lunii la eclipsele de Luna: In acest caz este interesant sa surprindeti toate fazele eclipsei, fiecare din ele oferindu-va culori surprinzatoare, diferite intre ele, de la rosu la galben. In acest caz, pentru a diferentia culorile, ar trebui sa faceti o setare a aparatului pe care s-o mentineti pe tot timpul eclipsei(nu modificati expunerea). La sfarsit puteti crea un cadru in care sa suprapuneti imaginile astrului. Obiectivele trebuie sa fie de minim 200 mm(echivalent fullframe).


eclipsa de luna eclipsa de luna
Peisajele in care Luna joaca un rol important:
- daca realizati un peisaj in noapte la lumina Lunii, alegeti sa fie pe cer Luna plina si profitati de felul in care lumina acesteia “umple” si “defineste” formele de relief.
Peisaj la lumina Lunii Peisaj la lumina Lunii


- daca fotografiati un cadru in care apare inclusiv discul Lunii este uneori necesar sa realizati doua fotografii: una in care sa fie bine expus cadrul, si un ain care sa expuneti corespunzator discul Lunii astfel incat sa nu apara un glob alb fara detalii. Apoi, in postprocesare, combinati cele 2 imagini, o metoda fiind cea a utilizarii a 2 layere suprapuse (blending, etc).



Soarele:
eclipsele de Soare sunt extrem de rare, iar experienta noastra este limitata in acest subiect. Oricum trebuie spus ca veti utiliza filtre neutrale extrem de intense si trebuie sa folositi obiective cat mai puternice.
De asemenea, Soarele se poate fotografia si in afara eclipselor insa cu filtre astronomice specifice (vom detalia acest aspect in alt tutorial).
De obicei, cel mai frecvent, Soarele se fotografiaza la apus sau rasarit, insa nu merita dezbatut acest subiect care este cunoscut de toti fotografii. Spunem doar ca in aceste cazuri este util un teleobiectiv care este rezistent la fenomenul optic numit “flare”.
Ca reguli simple enumeram: Soarele se fotografiaza prin incercari repetate, pe modul manual, de obicei cu un filtru neutral, cu un timp de expunere foarte mic, cu focalizare la infinit(pe manual) de pe trepied . Nu va uitati direct la Soare prin vizor, pt. ca va poate afecta vederea.
Eclipsa partiala de Soare fotografiata din Bucuresti Eclipsa partiala de Soare fotografiata din Bucuresti


Ploaia de stele: cel mai cunoscut curent meteoric vizibil foarte bine de pe teritoriul Romaniei este curentul “Perseidelor”. Acesta are loc in fiecare an intre 17 si 24 august cu un maxim in noaptea de 12 august. Daca aveti noroc de nopti fara Luna si cer senin, se pot incerca cadre cu galaxia Calea Lactee, cadre in care vor aparea linii drepte luminoase lasate de meteorii care intra in atmosfera, iau foc iar lumina lor este captata de senzorul aparatului foto. Fotografia acestora este identica cu cea galaxiei sau a stelelor descrisa la inceputul articolului(obiectiv wide, trepied, iso mare, timp lung de expunere, etc).



Fotografia astronomica cu aparatura specializata:
Desi vom detalia intr-un articol separat acest gen de fotografie, vrem sa enuntam cateva aspecte primare. In primul rand in acest gen fotografic veti utiliza o “montura”. Adica un dispozitiv pe care veti monta aparatul impreuna cu un obiectiv sau cu un telescop. Acest dispozitiv va urmari miscarea stelelor pe cer, in felul acesta, chiar daca faceti expuneri lungi, stelele nu vor lasa urme(star trails). Mai mult, urmarind o zona a cerului(chiar si una intunecata) si folosind obiective cu diafragma larga sau telescoape de calitate veti descoperi o intreaga noua lume.
Cele mai indicate sunt camerele foto DSLR modificate astfel incat sa permita inregistrarea unor lungimi de unda din spectrul electromagnetic specifice acestui gen fotografic. Camerele se pot modifica pentru astfel de fotografii insa nu mai pot fii utilizate pentru restul tipurilor de imagini. Exista si camere dedicate cum sunt: Canon 20Da, sau Canon 60Da.


In fotografierea cerului noptii veti intampina mai multe probleme:
  • in primul rand apare zgomot in imagine, care insa nu trebuie sa va sperie. Veti observa ca dupa mai multe expuneri succesive imaginile uneori ies mai zgomotoase decat la inceput, deoarece senzorul s-a incalzit. Noptile reci sunt mult mai bune atat pt. claritatea cerului cat si pentru mentinerea unui zgomot mai redus in imagine.
  • La expuneri mai lungi de 1 min este posibil in functie de tipul de aparat folosit sa aveti un colt sau o zona a imaginii mai colorate in rosu decat restul, deoarece unele tipuri de senzori se incalzesc neuniform si genereaza un zgomot neuniform care se traduce prin o alterare coloristica locala a unor pixeli.
  • Veti observa pixeli morti…nici acest aspect nu trebuie sa va sperie. Este normal sa se intample acest lucru la expuneri lungi. Important este sa nu fie foarte multi. In software se vor elimina.
  • In conditii de frig, bateria se descarca foarte repede. Asadar trebuie sa aveti mai multe baterii de rezerva, incarcate si tinute aproape de corpul dvs.(intr-un buzunar interior al hainelor) pentru a beneficia de caldura corporala.
  • O problema reala este rezistenta fotografului in conditiile reci ale noptii in varful muntelui sau in alte zone izolate.
  • Temperetura de culoare va fi “ciudata”. Imaginile sunt cu prea mult rosu sua galben, dar veti schimba acest parametru in prelucrare.
  • La ISO mare asa numitul “dynamic-range” este limitat. Din acest motiv este posibil sa aveti zone supraexpuse din care sa nu mai puteti recupera informatia chiar daca prelucrati corespunzator RAW-ul. Gradientul nu este foarte “cursiv”.



Principalele prelucrari ale imaginilor sunt:
  • corectarea temperaturii de culoare
  • eliminarea zgomotului (uneori merita sa diferentiati zona cerului de zona pamantului si sa aplicati in mod diferit algoritmul de curatare). S-au facut progrese uimitoare in acest domeniu in ultimii ani, astfel incat cu o prelucrare moderna se pot obtine imagini de calitate chiar si dintr-un fisier RAW al unui aparat mai vechi gen Nikon D200, Nikon D2x sau Canon 30D.
  • corectia culorilor in colturile imaginii datorate incalzirii senzorului (daca este cazul).
  • Recuperarea informatiei din zonele de alb.
  • Modificari ale contrastului (pe zone) si a culorilor (selective color)


Va invitam sa promovati acest tutorial in pagina personala de Facebook dand click pe butonul LIKE de mai jos




16-oct-2012